CURIOZITATI ALE MARII NEGRE

Marea Neagra este o mare continentala legata de Marea Marmara prin stramtoarea Bosfor (ingusta de 750 m si putin adanca, adancimea minima a stramtorii este de 32 m). Stramtoarea Dardanele separa mai departe Marea Marmara de Marea Mediterana.

Marea Neagra are o suprafata de peste 422.000 km2 si o adancime maxima de 2210 m (in apropierea coastei turcesti).

O caracteristica importanta a Marii Negre este volumul neobisnuit de mare de apa dulce care se varsa in Marea Neagra, o mare relativ mica si aproape separata de bazinul Marii Mediterane. Bazinul fluviilor si raurilor care se varsa in Marea Neagra acopera aproape o treime din bazinul hidrografic al Europei si cuprinde Dunarea (fluviu ce curge si colecteaza apele din 10 tari europene), dar si Niprul, Nistrul, Donul, Kuban sau raul Rioni. Volumul de apa dulce varsat anual in Marea Neagra este de 350 km3 la un volum total al marii de 550.000 km3.

Rezultatul este ca apa dulce adusa de rauri dilueaza apa Marii Negre – salinitatea stratului de suprafata este de 17 ‰ (grame sare la litru de apa de mare), de doua ori mai mica decat salinitatea Oceanului Atlantic (35‰). In zona tarmului romanesc unde se acumuleaza apele Dunarii, salinitatea este chiar mai scazuta (7-12‰). Salinitatea redusa este cel mai important factor de mediu care influenteaza biodiversitatea marina in Marea Neagra: cele mai multe animale si plante marine nu pot supravietui aici.

In consecinta, speciile care traiesc in Marea Neagra sunt de 2 pana la 5 ori mai putine decat in Mediterana. In Marea Neagra nu exista corali, caracatite, calamari, stele sau arici de mare. Dintre rechini, se intalneste doar „cainele de mare” (Squalus Acanthias) la care se adauga doua specii de calcan. Nu exista animale marine periculoase cum ar fi meduzele sau anemonele otravitoare.  

Variatiile de flux-reflux nu depasesc 10 cm in Marea Neagra. Mareea care vine dinspre Mediterana se pierde in cele doua stramtori. Cele mai vizibile schimbari ale nivelului marii sunt de obicei rezultatul vanturilor puternice din si inspre mare (de ex. in zona Caucazului, variatiile de nivel ale marii pot atinge 30 m in 24 ore sub influenta vantului de nord-est). Un rezultat direct al lipsei mareei in Marea Neagra este ca Dunarea formeaza o delta atat de mare la gura de varsare. 

Una dintre cele mai cunoscute caracteristici ale Marii Negre este ca sub adancimea de 200 m Marea Neagra nu contine oxigen, ci doar hidrogen sulfurat (o substanta chimica care formeaza saruri de metale, sulfiti, de culoare neagra). Orice obiect metalic introdus la o adancime mai mare de 200 m se innegreste. Bineinteles ca nu exista viata la aceste adancimi, cu exceptia unor bacterii anaerobe.

Masa intregului strat de apa cu ape lipsite de oxigen insumeaza 87% din volumul Marii Negre, ceea ce este cu adevarat exceptional, in lume existand doar o singura alta mare asemanatoare din acest punct de vedere Marii Negre.

-